A început atacul căpuşelor! Peste 40 de sălăjeni, mușcați de căpușe

Peste 40 de persoane s-au prezentat la Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU) din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Zalău cu muşcături de căpuşe. Și asta în doar șase zile, în perioada 13-18 iunie.

În perioada precizată la UPU s-au prezentat 593 de pacienți care au solicitat sprijin medical de specialitate pentru diferite afecțiuni: politraumatism prin accident rutier, colică abdominală, politraumatism prin accident rutier, plăgi, fracturi, traumatisme și entose, hipertensiune arterială, gastrită, gastroduodenită, enterocolită, gastro-enterocolită, travaliu declanşat și mușcături de animale. Acestea din urmă au fost cele mai multe, respectiv mușcături de căpușe – 41 de cazuri. Din cele peste 40 de persoane care s-au prezenatt la UPU cu mușcături de căpușe, două au necesitat internare. Astfel, o persoană a fost internată la secția de Chirurgie generală, iar o alta, un bărbat, a refuzat internarea și a părăsit unitatea spitalicească. De asemenea, printre pacienții mușcați de căpușe s-au numărat și cinci minori cu vârste cuprinse între doi și 17 ani. Potrivit reprezentanților unității spitalicești, ”victimele” mușcăturilor de căpușe au primit tratament la domiciliu. De asemenea, din totalul cazurilor înregistrate la UPU Zalău în perioada amintită, 198 de persoane au fost internate pentru tratament şi investigaţii medicale suplimentare pe secții, iar 136 prin biroul de internări. Ca urmare a numărului mare de pacienți mușcați de căpușe, reprezentanții SJU Zalău atrag atenția se fie luate măsuri de precauție suplimentare la ieșirile în natură.

Pericolul din iarbă

Specialiștii spun că aceste insecte parazit trăiesc la temperaturi cuprinse între 10 şi 20-25 de grade Celsius, perioadele în care sunt active fiind martie-iunie şi septembrie-octombrie. Ele stau în ierburile înalte, în păduri, în locuri cu multă vegetaţie şi umezeală. Căpuşa se prinde de piele şi, dacă nu este descoperită, poate rămâne agăţată în locul respectiv chiar şi câteva zile. În acest timp se hrăneşte cu sânge mărindu-şi volumul de câteva ori. Muşcătura nu este dureroasă, pentru că insecta injectează o substanţă care anesteziază zona. De cele mai multe ori, persoana înţepată nu manifestă niciun simptom. În unele cazuri, însă, zona unde se află căpuşa se înroşeşte, apar mâncărimi, arsuri şi, rareori, durere intensă. Simptomele grave apar, de obicei, după ce căpuşa se desprinde. Acestea pot fi: febră, erupţii cutanate, slăbiciune inexplicabilă, amorţeală, durere şi chiar inflamaţia articulaţiilor, palpitaţii, respiraţie sacadată, greaţă sau vărsături.

Căpuşa şi boala Lyme

Pe cât de mici, pe atât de periculoase, căpuşele pot cauza, prin muşcătura lor, probleme serioase, ele fiind transmiţători pentru o grămadă de boli: meningo-encefalita virală, babesioza, borelioza (boala Lyme), tularemia etc. Dintre acestea, în România au fost identificate mai frecvent primele două. Meningo-encefalita virală transmisă de căpuşă începe să se manifeste de obicei la o săptămână după muşcătură, prin febră, dureri de cap, dureri musculare, oboseală nejustificată. După o perioadă apar semne de afectare cerebrală: dureri puternice de cap, vărsături, somnolenţă, convulsii, stare de confuzie. Borelioza se poate manifesta atât la câteva zile, cât şi la câteva luni sau chiar ani de la muşcătura de căpuşă. Pe termen scurt, zona muşcăturii se înroşeşte, se umflă, se extinde. Pe parcursul a câteva săptămâni, erupţia se extinde şi este însoţită de febră, frisoane, dureri musculare, dureri de cap, oboseală. Dacă boala nu este tratată apar complicaţii neurologice grave, cardiovasculare, oculare, hepatice. Medicii dau asigurări, însă, că nu toate căpuşele pot transmite boli. Cu toate acestea, persoanele muşcate de aceste insecte trebuie să trateze cu seriozitate situaţia şi să se prezinte la medic imediat după ce au observat insecta în piele. Căpuşa trebuie scoasă cât mai rapid, de către medic, cu instrumente speciale. Este esenţial ca vietatea să fie extrasă integral, fără a fi ruptă, în caz contrar existând riscul unei infecţii. Medicul este cel care va decide dacă se impune sau nu administrarea unui tratament pentru prevenirea bolilor transmise de căpuşe.